Melopita (Prajitura cu miere) – Simplu si eficient

Trebuie sa recunosc ca pofta de melopita mi-a venit dintr-un post romanesc, desi reteta este greceasca. Am mai imbunatatit-o (zic eu) si completat-o dupa ce mai zic grecii pe Internet. Long story short. Vorbim despre o prajitura usoara, cu branza dulce si miere, frageda ca un creme brulee (puneti voi accentele cum vreti). Cu crusta optionala inferioara si superioara. De unde si ideea de placinta (“pita”-ul din titlu). Doar ca eu, lenes, voi alege varianta fara crusta, la fel de reusita.

Si ne pregatim cu:

  • 500g brânza ricotta (Mizitira daca vreti ca la mama acasa, in Grecia)
  • 4 linguri miere
  • 2 oua
  • 3 linguri zahar
  • 2 linguri faina
  • 1 lingura zeama de lamâie + coaja rasa
  • Aroma de vanilie/Zahar vanilat
  • 1 lingura coniac
  • 1 lingurita scortisoara

Blatul vostru de lucru ar trebui sa arate asa:

Lipseste branza ricotta, care era inca in frigider…

Nu este prea mult de povestit. Urmatoarele 10 minute din viata voastra le veti petrece mixand toate ingredientele, deci mai simplu de atat nu exista. Poate sa petreceti mai mult razuind coaja lamaii din imagine si storcand-o.

Incepeti prin a va da drumul la cuptor la 170 grade. Eu am batut apoi ouale cu zaharul, am incorporat faina, mierea, zaharul vanilat, lamaia, coniacul, scortisoara. Last, but not least, vine ricotta. Desigur, nu va leneviti acum, mixati bine, ca sa uniformizam compozitia, sa nu avem cocoloase de faina sau de branza. Ar trebui sa arate cam asa.

Si zbang! Intr-un vas de yena sau ce mai este pe la indemana. Nu este nevoia sa tapetam nimic, decat in cazul in care exista crusta… La mine vasul a fost micut, nu avem compozitie de mai mult.

Cuptor…. 45-60 min. Eu am lasat-o prima data mai mult, caci am avut impresia ca se zgaltaie si este cam moale. Insa a doua oara cand am incercat reteta am lasat-o mai putin.

Dupa ce ati scos-o din cuptor si nu mai stie de ea, fiti fara mila si presarati scortisoara peste ea si inecati-o in putina miere stoarsa peste ea, caci nu degeaba ii spunem placinta cu miere…

Nu o atingeti, lasati-o sa se racoreasca. Apoi in frigider cu ea, la racoare si cat timp va este dor de ea, pregatiti-va un ceai de iasomie. Prajitura este racoroasa, frageda (am mentionat?) si se taie foarte usor. Simpla, memorabila! Si ieftina, caci mi-a spus mie un grec ca placintele lor s-au nascut de pe vremea cand nu prea aveau ce manca (nu, CEALALTA data cand nu aveau ce manca) si inventau retete gustoase si ieftine.

This entry was posted in Un mancator. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>